De câteva zile este disponibilă online noua versiune a revistei Photo Travel. Cu un aspect profesionist şi cu articole de calitate, Photo Travel surprinde câteva dintre locurile frumoase din natură şi le oferă cititorilor prilejul de a le cunoaşte prin intermediul cuvintelor şi fotografiilor.

Ca un scurt rezumat, vă pot spune că în ediţia curentă puteţi citi despre:

- Travel Photographer of the Year, pg. 20-21
- Culorile sălbăticiei, Bruno de Faveri, pg. 32-47
- Călător în Patagonia, Octavian Radu Topai, pg. 48-67
- Pădurea de la Reci (judeţul Covasna), pg. 74-93
- Alegerea celui mai potrivit trepied pentru fotografia de natură, pg. 95-97
- Recomandări pentru fotografierea formelor geometrice din natură, pg. 98-103
- Apusenii, pg. 111-115

Onexposure / 1x.com reprezintă un proiect foto care strânge la un loc cele mai bune fotografii ale unor amatori şi profesionişti din domeniu. Chiar dacă oricine îşi poate înscrie imaginile, acestea sunt analizate cu atenţie după diverse criterii şi sunt selectate doar cele mai bune, care corespund cu specificul site-ului. Pentru 1x.com, fotografia este un mod de exprimare artistică şi trebuie să fie discretă, de bun gust, curată, clară, expresivă.

“Fotografia e un mod de exprimare personal. Singura regulă generală în fotografie este că fiecare cadru surprins este, de fapt, un autoportret. Chiar dacă o imagine copie realitatea, fotograful este cel care decide încotro să îndrepte camera,  când să fotografieze şi ce setări să folosească în funcţie de experienţa anterioară, personalitate şi stare.”

În listă apar şi câţiva fotografi români, pe care îi menţionez în cele ce urmează:

Codrin Lupei (126 fotografii)
Şerban Mestecăneanu (108 fotografii)
Lucian Olteanu (61 fotografii)
Andrei Baciu (14 fotografii)
Anca Cernoschi (14 fotografii)
Cristian Flueraru (10 fotografii)

O floare, o rază de soare, o culoare caldă, un zâmbet, sau poate o stare a sufletului? Ce înseamnă primăvara pentru voi?

Cât depre fotografi, vă voi arăta prin intermediul a trei linkuri câteva moduri în care aceştia interpretează noţiunea de “primăvară”. Prima colecţie aparţine  obişnuitei secţiuni “Inspiration” din Smashing Magazine şi conţine un set de 35 de imagini. Făcute cu sensibilitate, fotografiile ilustrează renaşterea naturii şi odată cu ea, a omului. Imaginile descriptive se intercalează cu cele simbolice, lăsând în urma lor o senzaţie de bucurie şi de nerăbdare în aşteptarea primăverii care mai întârzie puţin pe aici…

Al doilea set se găseşte pe site-ul boston.com şi conţine o selecţie de fotografii de presă făcute de fotojurnaliştii de la diverse agenţii. Aceste imagini trebuie privite în contextul în care au fost făcute şi de aceea vă recomand să citiţi şi fiecare descriere care le însoţeşte, pentru a înţelege mai bine de ce sunt ele valoroase.

Iar al treilea set aparţine celor de la National Geographic. De asemenea imaginile trebuie privite în context, iar în plus le puteţi descărca şi pune ca wallpaper pe calculator. Un mod frumos de a sărbători primăvara.

Dintre cele 17.000 de imagini înscrise de fotografi din 99 de ţări, au fost selectate cele 50 de cadre care au ajuns astfel în etapa finală a concursului “Smithsonian Magazine”. Până la sfârşitul lunii martie puteţi, de asemenea, să vă susţineţi fotografia preferată prin acordarea unui vot. Aveţi la dispoziţie câte 10 fotografii pentru fiecare dintre cele 5 secţiuni: Fotografii prelucrate, Americana, Natură, Oameni, Călătorii. Dintre aceste fotografii finaliste, cea mai apreciată din fiecare categorie şi preferata publicului vor primi câte 500 $. Iar Marele premiu al concursului va fi răsplătit cu o aventură de 4 zile în Marele Canion.

În plus, s-a dat startul şi ediţiei cu numărul 7 a acestui concurs. Iată ce face ca o fotografie să fie câştigătoarea Smithsonian: “tehnica, claritatea şi compoziţia sunt toate importante, dar şi înclinaţia pentru neprevăzut şi abilitatea de a surprinde un moment cât mai apropiat de perfecţiune”.

Pe lângă materialul cu Andrei Pandele, un alt interviu pe care îl recomand de pe SensoTv.ro este acela cu Vlad Eftenie. Iată doar câteva dintre cuvintele lui:

Pentru mine, primul impuls pe stradă este de a fi invizibil. Eu dacă ies pe stradă şi nu sunt invizibil înseamnă că nu pot face ceea ce-mi place, adică să mă disimulez între oameni şi să prind acolo esenţa lucrurilor.

Eşti atât de sincer în produsul tău, în creaţia ta, pe cât de sincer eşti cu tine însuţi.

Dacă mă întrebi “De ce faci fotografie?”, o să îţi spun “Pentru că sunt foarte curios să văd lumea”.

Şi, într-adevăr, multe dintre fotografiile lui surprind viaţa oamenilor pe care îi întâlneşte în diverse locuri. Abordează frecvent “street photography” şi lucrează mult pe film, iar acest lucru face ca fotografiile sale să aibă un farmec aparte. Uneori rămân uimită cum peisaje urbane aparent obişnuite se transformă în fotografii prin ochii şi aparatul foto al lui Vlad. Privind portofoliul său, am început să mă gândesc serios la posibilitatea de a încerca la rândul meu filmul şi de a mă îndepărta de digital măcar pentru o scurtă perioadă…

Păcat că nu are încă un site personal, însă fotografiile lui pot fi văzute oricând pe site-ul BadorGood.

Zilele trecute am regăsit câteva interviuri, printre puţinele ocazii în care putem vedea fotograful din spatele obiectivului. În această serie de 4 materiale video Andrei Pandele vorbeşte despre pasiunea sa şi despre problemele pe care le întâmpina în perioada comunismului.

Dacă vreţi să urmăriţi constant fotografiile şi ideile domnului Pandele, puteţi să vă abonaţi şi la blogul lui de aici: www.foto-magazin.ro/weblogap/

Astăzi am plăcerea de a vă prezenta o galerie inedită de fotografii şi un concept interesant prin care se poate transmite un mesaj. Mai precis, s-a apelat la o colecţie de figurine cu care au fost regizate scene din viaţa cotidiană a oamenilor. Prezentate într-un mod apropiat de realitate şi pe alocuri cu umor, figurinele substituie pe de o parte prezenţa umană şi joacă diverse roluri în care s-ar putea afla un om obişnuit la un moment dat. Pe de altă parte, în unele fotografii figurinele par a avea o viaţă proprie, trăind în paralel cu oamenii şi infiltrându-se în viaţa acestora din când în când. Vă las să admiraţi, aşadar, felul în care au fost însufleţite aceste personaje: galeria pe Flickr sau direct pe site-ul fotografului (”Selected Works > Plastic Life”).

Centrul Cultural Francez din Iaşi a pregătit pentru Atelierul lunii februarie o întâlnire cu fotograful de origine română Mark Sherman. Tema sesiunii de sâmbătă a fost “Subiectul uman în fotografie”. Vorbind de fotografia de stradă şi de fotografia tip portret, au fost făcute o serie de sugestii pe care le voi reda în rândurile următoare.

Atunci când vrem să fotografiem o persoană necunoscută pe stradă, avem la dispoziţie două variante: să vorbim cu respectiva persoană pentru a-i cere permisiunea, sau să fotografiem pe ascuns. Dacă mergem pe prima variantă, este posibil ca subiectul nostru să fie reticent şi să refuze a fi fotografiat. Pentru a preîntâmpina această problemă, am putea apela la tehnica paşilor mărunţi prin care să câştigăm treptat încrederea persoanei necunoscute. Mark Sherman ne-a sugerat să găsim un element-cheie pe care îl are respectiva persoană şi de care credem că este mândră. Dacă observăm, de exemplu, o doamnă cu un chip foarte expresiv care a ieşit la plimbare cu căţelul, atunci îi putem lăuda mai întâi căţelul şi să-i cerem permisiunea de a-l fotografia. Doamna va accepta, pentru că este mândră de căţelul ei şi îi place ca cineva să îl admire. După aceea o întrebăm dacă ne-ar putea face nouă o poză împreună cu căţelul.  După ce doamna ne face poza, îi întoarcem favoarea şi îi facem şi noi o poză dumneaei. Urmând aceşti paşi avem mai multe şanse ca o persoană necunoscută să accepte să fie fotografiată, faţă de situaţia în care i-am fi cerut acest lucru de prima dată.

A doua variantă era aceea de a fotografia pe ascuns. Poate observăm un instantaneu interesant la un moment dat, poate persoana fotografiată nu pare chiar atât de uşor de abordat, poate nu avem timp să vorbim cu subiectul, sau poate pur şi simplu nu vrem. Oricare ar fi motivul, este important să fim cât mai discreţi, pentru a nu deranja respectiva persoană sau pentru a nu avea neplăceri. Mark Sherman sugerează să avem un aparat foto cât mai mic (o compactă) ca să părem simpli turişti. Aparatul trebuie să fie dinainte pregătit, pentru a nu pierde vreun moment interesant; nu este recomandat să ridicăm aparatul foto la nivelul ochilor, pentru că primul lucru pe care îl vede cineva este privirea.

Oricare ar fi varianta pe care mergem, este important să nu declanşăm la întâmplare, ci să avem în minte un scop. Şi chiar dacă sâmbătă la Atelier s-au tot repetat aceleaşi şi aceleaşi întrebări (”Ce titlu îi dai fotografiei tale?”, “Ce îţi exprimă fotografia?”), ele sunt totuşi justificate. O adevărată fotografie (fie ea fotografie de stradă, portret, sau orice altceva) este cea care reuşeşte să transmită un acelaşi mesaj, indiferent de privitori. Dacă fiecare înţelege altceva dintr-o imagine, atunci autorul trebuie să-şi pună semne de întrebare. Şi un alt lucru pe care l-am auzit pentru prima dată formulat în cuvinte: să încercăm să fotografiem internaţional; să ne întrebăm ce ar înţelege un fotograf dintr-o ţară străină atunci când priveşte imaginea noastră. Cu cât mesajul este mai evident pentru cineva dintr-o altă cultură, cu atât fotografia este mai reuşită şi mai valoroasă.

Şi pentru că în postul anterior despre “Hasselblad Masters” am întâlnit multe fotografii comerciale ale unor profesionişti străini, am considerat că e necesar să prezint şi câţiva profesionişti din România. De aceea în lista de mai jos apar şapte dintre cei mai cunoscuţi fotografi de modă din ţara noastră:

Marius Bărăgan - www.baragan.ro
Cosmin Bumbuţ - www.bumbutz.ro (+un interviu interesant din 2003)
Camil Dumitrescu - www.camildumitrescu.com
Alex Gâlmeanu - www.alexgalmeanu.com
Cosmin Gogu - www.cosmingogu.com
Ionuţ Macri - www.macristudio.com
Ionuţ Staicu - www.ionutstaicu.net